Scrisoare de recomandare!

Mi-a aparut un subiect interesant.
Ce părere aveti despre "scrisoarea de recomandare" ? Sa lasam deoparte chestia aia formala pe care o primesti de la firma cand vrei sa te angajezi in alta parte. Sa zicem ca am face-o "pe bune". Sau, hai sa mergem mai departe : daca ne-ar fi pretinsa la începutul unei noi relatii ?
Cum vi se pare? Si ce ar spune asta despre tine si despre cel care s-a gândit sa o ceara?
Eu am un punct de vedere interesant legat de asta. Oamenii nu sunt obiecte. Pardon, imi cer scuze, si obiectele contribuie diferit pentru fiecare in parte. Si plantele, si animalele si tot, in funcție de energia cu care interactioneaza, respectiv a fiecaruia in parte.
Cat de mult te-ar limita o astfel de alegere in a cunoaste, a-l primi, a-l aprecia si descoperi pe cel din fata ta : angajat sau partener?
A, putem spune ca ar fi o dovada de incredere sa te prezinti cu o recomandare, pe care o poate citi sau nu cel care a cerut-o. Dar, adevăr, cata incredere ii acorzi celui din fata ta si cata incredere ai tu in ceea ce simti, vezi, percepi?
Cat de mult te bazezi si ai incredere in intuitia ta si cat de mult alegi, in viata ta, sa te aliniezi la punctele altora de vedere si in alte aspecte?
Cu câte sanse pornești la drum într-o relatie, de orice natura ar fi ea, daca n-ai claritate cu ce vrei sa creezi cu asta si daca nu acorzi incredere intuitiei tale? 

Tu cat de mult iti asumi alegerile tale si cat permiti/primesti contributia lor in viata ta?

Am avut zeci de angajati : pe unii i-am angajat pentru sinceritatea si vulnerabilitatea lor si am creat lucruri minunate impreuna... In orice tip de relationare am incercat mereu sa vad dincolo de ce se vede si sa dau sanse omului din fata mea sa fie, sa creasca, sa se arate...

Posibil ca de aceea sa nu-i inteleg sensul, ba dimpotriva, sa consider ca fiind o limitare. Un punct de vedere interesant :) 

Pe tine ce te recomanda?