Dumnezeul Meu!

Despre relația mea cu Dumnezeu.
Dumnezeu nu ma judeca niciodată, pentru el e importanta înțelegerea mea, conștiența mea și nu sa încadreze totul în greșit sau corect. Eu m-am judecat. Si oamenii m-au judecat.
EL e iubire, e permitere, e îngăduința, e recunostinta.
Dumnezeu nu ma pedepsește niciodată. Eu ma pedepsesc, uneori. Sau, de multe ori.
Dumnezeu e mereu cu mine în inima mea, e prietenul și sfătuitorul meu, e cel care ma ia de după umeri și-mi spune : nu-ți fie frica de nimic, invață din toate astea, crești, fii bucurie, iubire și îngăduința în viata ta și a celorlalți, ridică-te și mergi atunci când cazi, treci prin viata observând, tăcând, împărtășind, susținând, zâmbind.
Dă-ți voie sa fii furioasă, dă-ți voie sa fii "bună", să-ți voie sa fii "rea", observa ce simți, dă-ți voie sa simti! Dă-ți voie sa razi, dă-ți voie sa plângi, dă-ți voie sa mângâi, dă-ți voie sa iubești, dă-ți voie sa experimentezi, dă-ți voie să vezi întunericul și lumina din tine și din oameni, sa te cunoști și sa ii cunoști, sa Ma cunoști. Dumnezeu m-a învățat să-mi asum tot ce fac, gândesc și vorbesc.
Dumnezeu imi răspunde de fiecare data când îl întreb, și ma atenționează de câte ori ma abat de la calea mea. Și mi-a mai spus sa fiu atenta și sa aud ce-mi spune : prin oameni, prin evenimente, prin experientele pe care le trăiesc. Face el cumva si îmi transmite un mesaj.
Dumnezeu e în tot și în toate : e întreg cerul și întreg pământul.
Dumnezeu al meu e în toti oamenii și în flori, în copaci și în viețuitoare, în aerul pe care îl respir și în tot ce e material și imaterial în acest univers și dincolo de el. Nu am de ce să-l caut, el este Tot!
Asa îl cunosc eu pe Dumnezeu, și-i mulțumesc ca e mereu cu mine, în inima mea!